sezonier, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. saisonnier)
Etimologie: (fr. saisonnier)
1. I. care ține de un anumit sezon și durează cât sezonul, privitor la un anumit sezon; potrivit pentru un anumit sezon; sezonal.
2. personal ~ = personal recrutat pentru un sezon (în turism, alimentație publică).
3. muncitor ~ = muncitor angajat pe un sezon pentru anumite munci, cel mai adesea agricole.
4. II. lucrător angajat pentru un sezon.
5. muncitor care prestează munci sezoniere din loc în loc, adesea munci agricole sau servicii turistice.